|
|
|
A
a-,
an- 1.
negare, prin absenţă (aici şi în continuare: a caracteristicii
specificate în rădăcină); afon (care nu poate distinge
şi reproduce corect sunetele, melodiile), amoral (fără
morală, care nu recunoaşte morala ≠
imoral
care încalcă prevederi ale moralei), amorf (fără formă;
v. şi
di-,
-form, -morf),
anacronic care nu mai corespunde datelor, concepţiilor
epocii la care se face referire, analfabet, anhidru,
anorganic, anormal, apatrid, asexuat (vieţuitoare
primitive, nediferenţiate sexual), asimetric, asincron,
astenic, atemporal (în afara timpului), ateu (care
nu crede în existenţa lui Dumnezeu sau a vre-unei alte
divinităţi), atipic, atrofia; v. şi
i-,
ne-,
anti-; 2. afinitate, poziţie, direcţie spre
sau dinspre: acalmie, acord ~ dezacord, afemeiat, aferent,
alipi / dezlipi (dezalipi), alocuţiune, aparţine,
aspira, apropia / îndepărta, apropria (în sensul din
sintagma tehnologie apropriată = adecvată nivelului
tehnologic şi cultural general al unei ţări),
aservi (a pune, în mod excesiv şi abuziv, o
organizaţie, o ţară, în serviciul altora) / deservi a
sprijini în mod necorespunzător, provocând daune), asocia
(pr., în cadrul unei asociaţii, sau fig. / disocia (numai
fig., exprimând dezacordul şi neasumarea responsabilităţii
pentru o decizie, poziţie oficială, acţiune, stare de lucruri),
asuma (declararea responsabilităţii pentru o decizie,
poziţie oficială, acţiune, stare de lucruri), aseleniza,
ateriza, atrage / distrage (atenţia, prin lansarea unei
informaţii sau probleme perturbatoare), atrage (resurse,
nu are antonim la nivel de un cuvânt), aprofunda,
aspira, avers / revers (la monete, medalii; 3.
aparenţă: aparenţă, apariţie
(ceva sau cineva care apare fugitiv
●
apariţia unei cărţi sau a unui număr de periodic) /
dispariţie (ceva sau cineva care dispare; eufemism
utilizat şi pentru
deces
ab-
renunţare, separare bruscă: abdica (a renunţa
definitiv la funcţia monarhică, de către persoana care o
exercită), ablaţiune (med. îndepărtarea unui organ,
membru, ţesut sau altă parte a corpului omenesc), abroga
(a dispune încetarea definitivă a valabilităţii unor
prevederi cu caracter legislativ sau a unui act legislativ în
ansamblul său), abstinenţă, abţinere, abrupt (în munţi;
abordarea unui subiect într-o cuvântare); 2. <
absorbţie > pr., fiz. absorbţie a capta sau / şi a
reţine substanţă sau energie în masa unui corp; fig., jur.
fuziune prin absorbţie, o pers. jur. absoarbe si cealaltă este
absorbită
abs-
<
extragere din ceva > absenta, absolvi, absorbi, abscons,
abstinent, abstract / concret, abstractizare / concretizare;
abstracţie (construit din concepte desprinse de realităţi
concrete, de procese şi operaţii asupra acestora)
ad-
< spre, la, lângă, adăugat > adera, aderent, adeziune,
ad-interim (o funcţie de conducere sau demnitate publică,
deţinută cu titlu provizoriu, interimar) , adjudeca (a
atribui un bun sau un drept unuia dintre mai mulţi
pretendenţi, în cadrul unui proces sau al unei licitaţii),
admira, admite, admonesta, adnota (a nota observaţii,
comentarii, pe marginea unui text), adresa, adsorbi
(fixarea moleculelor unei substanţe la suprafaţa unui
corp; v. şi absorbi, la
ab-), adversar
al(l)o-
v.
homeo- diferit: alopată medicina ce tratează
bolile prin administrarea de medicamente apte să provoace
simptome diferite, aloca a destina, a acorda resurse
financiare sau materiale pentru un anumit (alt) scop,
alofon persoană cu limbă maternă diferită de cea a
comunităţii locale, alonim lucrare care poartă
semnătura altei persoane decât autorul
am-
conferă importanţă (aici şi în continuare: operaţiei saui
activităţii menţionate în rădăcină): ambala (a pune
într-un înveliş în vederea transportării sau depozitării ● a
lăsa un dispozitiv tehnic să capete o viteză excesivă, ca
urmare a unui dezechilibru între energia la intrare şi sarcină),
ambuteiaj, amplasament, amprentă, amputa v. şi
antre-
ambi-
ambii,
amândoi din doi: ambidextru (care poate să scrie cu
ambele mâini, ceea ce nu înseamnă că are două mâini drepte,
dextrum fiind, în latină, dreapta; ci are dexteritate,
îndemânare, la ambele mâini), ambivalent (spre
deosebire de bivalent, în chimie, care înseamnă capabil să se
unească cu doi atomi de hidrogen, ambivalent se utilizează
numai la figurat, despre un om care manifestă talent sau este
priceput în două domenii, două meserii etc., aflate în
discuţie), amfibie (vietate amœbă
sau utilaj tehnic apt pentru ambele medii – acvatic şi uscat)
ante-
înainte de (în timp sau în spaţiu) / post-, ~ pro-,
v. şi
pre-: antemergător = premergător, ante-meridian
/ post-… (a.m. intervalul orar 0-12 / p.m.
intervalul orar 12-24 ), anterior, antebelic, antecalcul,
antedatat, antedeviz, antecameră (deşi varianta greşită
„anticameră” este foarte răspândită şi chiar acceptată
oficial), anteroposterior, anteriu, antecedent, antic,
anticitate
anti-
opusul, „contra” (/ pro-, filo-, sim-):
antiinflaţionist, antitanc, antipatic / simpatic, antirabic,
antiteză, antitermic, antistatism prevenirea şi
combaterea, în unele procese, a acumulării de electricitate
statică şi a efectelor acestei acumulări; antifascist,
apropiat prefixului anti-
este şi sufixul -fob (v.); antinomie, dar:
antonim; v. şi
para-
anto-
< schimbare de denumire > antologie (culegere de
lucrări având ceva comun – autor, problematică, epocă etc.),
antonim / sinonim (cuvânt cu semnificaţie opusă / identică)
antre-
conferă importanţă, organizare, metodă: antrena,
antrenament, antrenor, antreprenor, antrepriză. v. şi
am-,
între-
antropo-
privitor la om: antropomorf cu formă asemănătoare cu
cea a omului, antropologie studiul originii şi
evoluţiei omului, inclusiv al raselor umane, antropogeneza
studiul apariţiei omului, antropometrie – studiul
dimensiunilor omului şi ale părţilor corpului uman;
antropofag = canibal, care se hrăneşte cu carne de om.
arhi-,
maxim, în ierarhia nobiliară sau clericală: arhiduce,
arhiepiscop, arhiereu, arhimandrit, dar şi, cu o uşoară
nuanţă ironică (colocv): arhicunoscut, arhiplin,
arhisuficient
auto-
1. referitor la transporturile auto, automobilism:
automobil, autoturism, autogară, autogreder,
automacara; 2. automat, fără intervenţia decizională a
omului: automatism, autoreglaj 3. independenţa
proprie şi dependenţa altora: autocefal, autocrat,
autodeterminare,
autonomie,
4. reflexiv : autobiografie, autocritică, cod
autocorector de erori, autodetector, automutilare,
autosesizare, autovaccin
avan(t)-
< înainte, înainte de (generic) > avangardă, avanpremieră,
avanscenă
B
bine-
/
rău-
(v.) < ipostaze ale dihotomiei axiologice fundamentale
> binevenit, binevoitor / rău..., binefăcător (în
opere caritabile; despre un tratament medical, program
social etc.,) = benefic / rău… (numai cu sensul
infractor, benefic / malefic, bunăvoinţă / rea…
bio-
< referitor la viaţă, la procese biologice > biocompatibil,
biodegradabil; biotehnologie
C
centri-
<
interacţiunea cu centrul unui corp în rotaţie; fig.;
atitudinea faţă de puterea centrală în stat, în societate
>centrifug / centripet
circum-
<
referire la un cerc, la propriu sau la figurat >
circumscriere (delimitarea unui context în care se
încadrează un ansamblu de factori, evenimente, fenomene),
circumscripţie (teritoriul delimitat pe care se exercită o
anumită autoritate administrativă), circumspecţie
(prudenţă şi atenţie la ceea ce se petrece sau poate să
intervină împrejur, din diferite direcţii), circumstanţă
(context situaţional, împrejurare – numai la
figurat, a nu se confunda cu împrejmuire – numai la
propriu, gard care delimitează o proprietate de teren),
circumcizie („tăierea împrejur” a penisului, la anumite
popoare, pentru eliminarea prepuţului)
co-, con-
<
împreună > coaliţie, coautor ,coopera, cooperaţie, coopta
(a numi un nou membru al unui organism colectiv prin
hotărâre a membrilor existenţi şi nu prin votul
electoratului!), coordona, colabora = conlucra, concentra,
concerta (a prezenta un concert muzical ● a-şi coordona
acţiunile, activităţile de interes comun), concubinaj,
condescendenţă (comportament exprimând respect şi
preţuire, la origine: dată fiind descendenţa comună), conotaţie
(sens subsidiar, colateral, al unui cuvânt ● definiţie
abstractă a unui cuvânt), convieţui, contesta (a
exprima formal opoziţia, nemulţumirea faţă de o decizie
luată, cerând revizuirea ei), contemporan, context,
concatenare (chim., info, conectarea, după o
anumită regulă, de succesiune, a (tuturor) elementelor unor
vectori, şiruri sau altor structuri, rezultând un nou vector,
şir…, conjugare (depunere de eforturi în comun),
conjuraţie vechi = conspiraţie (complot,
constituire a unei organizări pentru înfăptuirea unei acţiuni
ilegale comune), contiguitate (existenţa unor puncte
de interes comun sau influenţă între două sisteme sau
procese), contingent (totalitatea tinerilor care, având
aceeaşi vârstă, urmau să efectueze în acelaşi timp serviciul
militar, în perioada obligativităţii acestuia ● plafon
cantitativ până la care este admis, de către unele guverne sau
organizaţii internaţionale, importul sau exportul anumitor
categorii de mărfuri ● care se poate produce sau nu, dependent
de şansă, întâmplător), continuitate (desfăşurare fără
întreruperi a unui proces ● existenţa de valori finite şi
unice ale unei funcţii şi ale primei sale derivate, într-un
interval dat), congres, conveni, consens, corespondenţă
(faptul de a răspunde unul altuia, în scris, în cadrul unei
probleme sau activităţi de interes comun ● existenţa unor
conexiuni sau potriviri = adecvări între unele elemente a două
mulţimi, luate două câte două), copilot, coreferat
(care nu este un referat întocmit în comun, ci un referat
întocmit de un specialist neutru, exterior colectivului
lucrării analizate, care prezintă referat).
contra-
< 1. combatere, opunere, opoziţie > contraatac,
contracandidat, contramanda = decomanda a anula decizia de
organizare a unui eveniment (spectacol, întâlnire etc.),
adoptată anterior, contraofensivă, contragreutate
(greutate balast care asigură echilibrul macaralelor şi al
altor dispozitive mecanice), contrapiuliţă (piuliţă
care se strânge în sens opus faţă de cea alăturată, pentru
asigurare contra deşurubării), contrasens (de
circulaţie), contradicţie (profundă şi de durată, între
două sau mai multe persoane, sisteme, legi, obiective,
tendinţe etc.) ≠ contrazicere (o persoană o contrazice
pe alta în cadrul unei discuţii, scrieri etc.),
contravântuiri (garduri din lemn ce se pun lângă căi
ferate, pentru a le feri de zăpada adusă de vânt); 2. <
faptul de a corespunde,> contrapartidă (marfă sau
serviciu livrate în schimbul altora), contravaloare
(bani plătiţi sau de plătit pentru o marfă sau un serviciu),
contramarcă, contrapunct (muzică) – arta suprapunerii a
două sau mai multe linii melodice simultane (punct contra
punct); contra-pagină – pagina din stânga în
raport cu cea din dreapta; eventual – pagina de pe verso
(spate) în raport cu cea de pe faţă; a contrasemna – nu
„a semna contra”, ci, dimpotrivă, a susţine, a fi de acord
(probabil că, pe vremuri, aceste semnături se puneau pe
contra-pagină, de unde numele de contra-semnături), 3. <
activitate interzisă, ilicită, ilegală >, contravenţie,
contrafacere (copiere şi lansare neautorizată pe piaţă a
unei soluţii tehnice), contrabandă – activitate
ilicită, ilegală, de comerţ exterior (ilicită pentru evaziune
fiscală sau / şi pentru trafic cu mărfuri interzise),
realizată sistematic, de către bande organizate, contra cărora
luptă organe specializate ale statelor; prefixul contra-
s-a păstrat numai pentru activitatea combătută;
contravenţie, contrafacere (copiere şi lansare
neautorizată pe piaţă a unei soluţii tehnice), contrabandă
– activitate ilicită, ilegală, de comerţ exterior (ilicită
pentru evaziune fiscală sau / şi pentru trafic cu mărfuri
interzise), realizată sistematic, de către bande organizate,
contra cărora luptă organe specializate ale statelor; prefixul
contra- s-a păstrat numai pentru activitatea combătută 4. <
adiacent, dar diferit >. V. şi
anti- >: contraamiral (grad militar
premergător celui de amiral), contramaistru (similar),
contrabas (instrument cu sunet mai jos decât vocea de
bas), contra-tenor (voce bărbătească mai înaltă decât
cea de tenor – vocea cântăreţilor castraţi).
crono-
<
referitor la timp, la succesiunea în timp > cronofag
activitate consumatoare de timp; cronometru ceas
construit pentru a măsura, cu precizie de fracţiuni de
secundă, intervalul între două momente de timp, în întreceri
sportive, experimente fizice ş.a.; ordine cronologică
(primele menţiuni dintr-o succesiune – cele mai vechi) /
invers cronologică (primele menţiuni -- cele mai
recente); cronică – document în care se consemnează
evenimentele ce au avut loc în timp, în ordine cronologică;
boală cronică – boală care durează mult timp, chiar tot
timpul vieţii
cvasi-
<
parţial, cam, aproape, aproximativ > cvasiconfortabil,
cvasiunanimitate
D
de-, des-, dez-, di-, dis-, diz-
1.
< negare, creare de antonime în sensuri de
anulări, separări, abateri, extrageri, scoateri >
decomanda, desface, deschide / închide, dezagreabil,
dezagrega, dezintegra, dezmembra, destupa / astupa, debloca
(a înlătura piedici fizice sau imateriale ce împiedicau
schimbări, inovare sau alte procese) / bloca, deconecta =
debranşa / conecta = branşa, despărţi / reuni, devia,
dezbina
(numai fig.), incrimina, at.: v. discrimina, la
2.), dezinforma (a prezenta informaţie falsă sau
derutantă în context), dezordine, dezonora,
dezamorsa, dezorienta, dezlipi / lipi, dezosat, diform
(adj. cu formă alterată, disfuncţională, respingătoare) ≠
amorf (fără structură cristalină internă v.
a- dar: a deforma
vb.), diferenţă, diferi, disconfort, discontinuu, disculpa
(a scoate din învinuire, / inculpa jur., similar cu
dezvinovăţi / învinovăţi, cu delimitarea că inculpa
/ dezincrimina sunt operaţiuni rezervate personalului
judiciar competent (procurorii), în cadrul anchetelor, dar
a disculpa, a se disculpa sunt termeni utilizabili
în orice analize de serviciu; disfuncţional (alterează
funcţionalitatea), diskinezie (insuficientă mobilitate),
dispera (a pierde speranţa), dispersa (a împrăştia),
dispreţ (fig., psih., nu este antonimul lui preţ,
pr., ec.), disputa, distorsiune, distrage, distrofic,
distruge 2. < caracterizări intrinsec negative >
dezbina (a provoca duşmănie, divergenţe profunde într-o
colectivitate sau între nişte persoane), dezgust,
discrimina (a crea condiţii nejustificat inegale unor
grupe de persoane, pe criterii ce nu ţin de calităţile /
defectele sau meritele / vinile lor); diversiune, dezvolta,
dezastru, dezolat 3. <
separări fără conotaţii negative > disloca nu doar a
scoate dintr-un loc, ci a stabili un loc, de exemplu pentru o
unitate militară), discerne (fig., a avea capacitatea
de a sesiza diferenţele între diferite cauze sau diferiţi
factori contradictorii ce determină o stare, nu este antonimul
lui cerne prin sită, pr.), discernământ (a avea
cunoştinţele şi abilitatea de a putea discerne), discuta,
disputa (a discuta intens ● a purta o dispută pe tema
revendicării unor drepturi sau susţinerii unor convingeri),
deduce (logică, matem.: a ajunge până la rezultatul unui
raţionament ● ec.: scăderea unor categorii de cheltuieli din
totalul acestora), dezice (a nega sau a explica negarea
unor afirmaţii anterioare, proprii sau ale unor apropiaţi),
descânta (a evita efectul unor prevestiri rele),
desprinde, disjunge, disjuncţie, disocia (a descompune
molecule, în mod reversibil, chim., ●
a delimita concepte, factori, cauze, apropiat de a discerne,
v.), distanţă, distila; 4. <
definiri, delimitări, focalizări, direcţionări; defini,
delimita (o proprietate pe teren, sau o ideologie de alta,
o poziţie de alta într-o controversă), determina (nu
este antonim la a termina, ci: a face ca cineva să
adopte un anumit punct de vedere sau curs de acţiune, din
convingere sau din obligaţie ●
a afla, prin metode obiective, valoarea unei mărimi sau cauza
unei stări), deveni, denumi, degusta (a gusta în scop
profesional, de evaluare, a nu se confunda cu dezgusta =
a provoca sentimentul de gust prost, fig.) V. şi
–miz,
-mez
demo-
< despre populaţie, popor >: democraţie –
puterea în stat este exercitată de către reprezentanţi aleşi
de către populaţie; demografie – cercetarea statistică
a structurii şi a evoluţiei populaţiei; a nu se confunda cu
demo pentru demonstraţie a unui un produs (în special
programe de calcul cu funcţiuni limitate sau fragmente de
opere muzicale sau literare) destinat informării potenţialilor
clienţi asupra produsului în ansamblul lui. În acest sens,
cuvântul se utilizează în special independent, nu ca prefix:
demo, subst.
dia-
<
străbatere prin >
: diapozitiv, diatermie (încălzirea organelor interne
prin curent electric ce străbate corpul), diacronie
(continuitate în timp);
şi fig.: diagnoză (stabilirea unor cauze trecând prin
ansamblului de simptome, diametru, diagonală,
diagnostic; dialog, diafragmă, diaspora, diaree
E
e-
< cu mijloace electronice, în – sau în conexiune cu --
sistemul INTERNET; prefixul se ataşează, cu cratimă, la
rădăcini în limba engleză >; e-mail poştă electronică,
e-commerce comerţ prin INTERNET, e-learning,
e-governance etc.
echi- <
egalitate între două sau mai multe elemente >: echidistant,
echilateral, echilibru, echitate, echivalent (dar fără
legătură cu echitaţie = călărie); triunghiul cu numai
două laturi egale este isoscel. Comparaţie cu
izo- (v.)
em-, en-
<
referitor la -- şi determinant pentru – ansamblu: al lumii,
al unei ţări, al unui sistem sau proces, al organismului
>
embargo, embolie, embrion, emergent, emfază, empatie,
empiric, encefal, enciclică, enciclopedie, endemie, entropie,
enzimă
endo- / exo-
< interior / extern, exterior
>
-/endogen --
fenomen provocat de factori interni sistemului considerat /
exogen -- fenomen provocat de influenţe exterioare;
endoscopie – examen medical al interiorului tubului
digestiv, endocrine –
cu secreţie internă
entero-
similar cu endo- < intern, interior > enterocolită
maladie internă a tubului digestiv
entomo-
< privitor la insecte > entomolog
specialist în studiul insectelor, entomofag vieţuitoare
care se hrăneşte cu insecte
epi-
<
peste, deasupra >: epicentru locul deasupra celui unde
s-a produs cutremurul, epidermă stratul exterior al
pielii; epiteliu; epigon urmaş, succesor lipsit de
valoare, epilog text care concluzionează, încheie o
operă literară, epitaf text (pe pietre funerare) care
concluzionează, încheie o viaţă,
eso-
<
spre interior > esofag organul tubular prin care
alimentele ajung din cavitatea bucală în stomac, esoteric
destinat sau accesibil numai unor elite
eu-
<
ceva bun > eubioză – desfăşurarea optimă a proceselor
vieţii, eufemism – cuvânt sau expresie care înlocuieşte
un cuvânt jignitor (dar a devenit o modă procedeul pervers: se
spune un termen cu sens negativ, urmat de „pentru a folosi un
eufemism”, adică „de fapt, este şi mai rău”); euforie
stare de bună dispoziţie exagerată, nejustificată; stare de
fericire, eutanasie moarte uşoară, moarte provocată
pentru a evita suferinţe chinuitoare, în cazul unui stadiu
avansat al unei maladii incurabile, eutrofic o bună
stare a ţesuturilor corpului
e-, eu-, eur-, euro-
< instituţii, activităţi, concepte ale Uniunii Europene>
F
filo-
<
iubitor de ceva, aderent (fig.), simpatizant, sprijinitor,
favorabil > v.
pro-
(2)
fito-, phyto-
<
referitor la plante; pe bază de plante > măsuri de protecţie
fitosanitară
fungi-, mico-, myco-
< referitor la ciuperci > fungicid utilizat pentru
distrugerea ciupercilor parazitare; nici o legătură cu
fungibil (jur.) – un obiect care poate fi înlocuit cu
altul de acelaşi fel, în executarea unei obligaţii (Codul
civil)
G
geronto-
< referitor la bătrâni > gerontocraţie, gerontologie
H
heli-
< referitor la helicoptere > heliport, helitransport
helio-
< referitor la soare > heliomarin tratament cu expunere
la soare în mediu marin
hemi-, semi-, emi-
<
jumătate > pr. – cu delimitarea geometrică, spaţială, a
jumătăţii: hemiplegie -- paralizarea unei jumătăţi a
corpului, în lung: stânga sau dreapta sau mâna dreaptă şi
piciorul stâng, sau invers; heliciclu (în arhitectură:
o arcadă pe jumătate de cerc), semiton (în muzică:
jumătate din intervalul de un ton între două sunete),
emisferă; fig. incomplet, parţial: semidoct (incult,
numai parţial şcolit); categorie semigrea (în sport
– greutate sub cea a categoriei grea, dar nu jumătate)
hemo-
<
referitor la sânge > : hemogramă document ce
consemnează structura cantitativă a componentelor sângelui,
hemoragie scurgere de sânge, hemofilie maladie
congenitală constând în predispoziţie la hemoragii
(h)etero-
/ (h)omo-
< diferit, opus, complementar / de acelaşi fel >
heterosexual /
homosexual, eterogen / omogen, heteroclit
(alcătuit din componente diferite, diverse; uneori – termenul
sugerează o nuanţă negativă) / monolit
hidro-
< referitor la apă, la ape; ceva ce funcţionează utilizând apa
> centrale hidroelectrice, buletin hidrologic, bazin
hidrografic, hidroavion
higro-
< referitor la umiditate (ponderea cantităţii de apă conţinută
în diferite medii sau substanţe) > higroscopicitate,
umezeală
hiper-
<
peste, dincolo de, exces / hipo- sub > ; hiperbolă
(curbă plană definită ca loc geometric punctelor pentru
care diferenţa distanţelor faţă de două puncte – focare --
este constantă ● figură de stil constând în exagerarea unor
dimensiuni, a efectului unui fapt, a importanţei unui personaj
etc./ parabolă; hipo / hiperglicemie, hipo / hipertensiune,
hipotermie, hipoacuzie
hipo-
v.
hiper-
1, 2. hipo- 3: < cu referitor la cai >
hipodrom
holo- <
întreg, total > holocaust ardere totală (intenția de
exterminare a populaţiei evreieşti din Germania nazistă şi
ţările ocupate de acesta în al doilea război mondial ●
sacrificiu practicat în antichitate, la unele popoare);
hologramă memorarea de informaţie în întreaga structură a
suportului (inclusiv în adâncimea lui, prin utilizarea
fenomenului de interferenţă)
homeo-,
homo- / al(l)o-
< la fel, similar / altfel, diferit > homeostază
menţinerea, în organismele vii, a unor valori constante ale
unor mărimi (de ex., temperatura), prin efectul
proceselor de energetice şi informaţionale interne,
homeopată medicina ce priveşte organismul ca un întreg şi
tratează bolile prin administrarea de medicamente specifice în
cantităţi foarte mici, apte să provoace simptome similare la
omul sănătos. v. şi (h)etero-
/ (h)omo
homi-
< referitor la om > homicid
I
i-
1. < negare, prin încălcare, contrar; v. şi
a-,
ne-,
anti- > ; 2. numai la in-, im-:
interior, spre interior, v. şi
intro- /
extra- > 1 v.
negaţii, 2. imbrica, include, imposibil,
închide, incrimina / dezincrimina (de sub acuzaţie),
independent, indestructibil, indirect, indiferent,
indiscutabil, indivizibil, induce / deduce, inepuizabil,
introduce, infiltra, injecta, implicit / explicit, implozie /
explozie, inspira (la propriu, în procesul respirator; la
figurat – a inspira cuiva, sau (muze), a inspira pe cineva,
a fi inspirat
sau a se inspira – în procesul creativ), ilegal
(= nelegal), imatur, incapabil, incert, incolor,
inconfundabil, indecent, impenetrabil, intolerabil,
imposibil, imbatabil, instabil, imbatabil = de neînvins,
imposibil, inutil = nenecesar, nedeterminat, nepenetrabil,
neterminat, nevandabil, neverosimil. Uneori: anti-: antipatic
/ simpatic, antidot, antitanc, antiaerian, antitalent nu
semnifică opunere talentului, ci absenţa acestuia.
abate, ilegal, ilegalitate, ilizibil, nelegal, nelegat,
imatur, incapabil, incert (un eveniment), nesigur (un decident
aflat în dubiu),
incolor, inconfundabil
(numai în sens superlativ pozitiv: vocea, o trăsătură de stil
etc. a unei mari personalităţi de notorietate), imatur,
imobil,
(At.:
impertinent = obraznic, sfidător, nu este antonim
la pertinent, care semnifică adecvare la subiectul
analizat şi totodată bine analizat, argumentat, fundamentat),
improbabil, (Atenţie!: impropriu = nepotrivit =
inadecvat, nu este antonim la propriu, care indică
apartenenţă, proprietate fig., specificitate), imprudent,
impur,
imponderabil,
imposibil,
inadecvat¸ inamovibil, incalificabil
(numai conotaţia negativă: incalificabil de rău,
incapabil, incarna, incert, incolor / colorat, incompatibil,
inconsistent, incoruptibil,
indecent, indecis = nehotărât, indispoziţie
(stare sufletească proastă, dar şi stare fizică proastă,
senzaţie de boală, deranjament), individ, indivizibil,
ineficient, inestetic, infinit, inodor (absența oricărui
miros, v.
a-) / cu miros plăcut / neplăcut sau bine / rău
mirositor, insensibil, insipid (absenţa gustului) /
gustos numai pentru gust bun,
interminabil, invizibil, iremediabil, irecuperabil,
irespirabil, iresponsabil;
Excepţie: păstrează semnificaţia: continuu,
incontinuu
infra-
/ ultra-:
< sub, mai mic decât / peste, mai mare decât >
inframicrobiologie (virusologie; în ultimul timp,
pentru inframicro se foloseşte prefixul
nano-, v.), infraroşii / ultraviolete,
ultranaţionalist, ultrascurte, infrasunete / ultrasunete
inter-.
între-:
<1. situat în intervalul de timp sau spaţiu între două
entităţi; > 1. întrefier (între stator şi, după caz,
rotorul maşinilor electrice sau armătura mobilă a unor aparate
electrice), interstiţiu (în anumite dispozitive
mecanice), 2. referitor la conexiuni între două sau mai multe
entităţi internaţional, interstatal, inter-regional,
intercostal, interdisciplinar, intermedia, intermediar,
intermezzo, intersectorial, inter-arme, inter-ramuri,
inter-etnic, interbelic, interstiţiu, interzice, interpreta,
întrevedea, întrevedere, întreţese, întreţine, întreprinde,
întreprindere, intermediere, (atenție!: interconexiune
este pleonasm)
intra-, intro- / extra-,
extro-:
<
1. înăuntru / în afară; 2. pentru extra – sensul pozitiv,
favorabil: extraordinar > 1. intramuscular /
intravenos, intra muros / extra muros, intranet (reţea
internet dedicată, cu informaţii de interes pentru interiorul
întreprinderii şi cu acces numai pentru salariaţii autorizaţi),
intravilan / extravilan, teritorial / extrateritorial (intrateritorial),
extrauterin, introvertit / extrovertit, introduce / extrage,
extravagant, 2. calitate extra
izo-,
iso-
< egalitate > izobară pe hartă, curbă de egală
presiune atmosferică, izotermă, pe hartă - curbă de
egală temperatură ● vehicul care asigură menţinerea, în
interior, a unei temperaturi constante sub zero grade C,
pentru transportul unor produse alimentare perisabile,
isoscel triunghi cu două laturi egale
M
mega-
multiplu 106; MW megawaţi, Mt
megatone, MΩ
megohmi.
fig.: megastar un artist de mare popularitate, în
muzica uşoară, megacolon, megaesofag med: un organ
hipertrofiat, supradimensionat, megalitice ist. anumite
monumente antice sau preistorice realizate din blocuri mari de
piatră V. si
Multipli
melo-
< referitor la muzică, în special – cea cultă > melodie,
meloman, meloterapie
meta-
<
între, printre, dincolo de, mai târziu > metafizică
problemele care se tratează după cele de fizică (în scrierile
lui Aristotel: problemele spiritualităţii, raţiunii; în
filozofia marxistă termenul era impropriu utilizat ca antinom
al metodei dialectice
micro-
submultiplul 10-6 al metrului > micron -- a
milioana parte din metru, microtehnologie – tehnologie
care realizează şi utilizează componente cu dimensiuni de
ordinul micronului
multi-
v. şi
poli-,
pluri- antonim la singur, singular, unitar
N
nano-
<
submultiplul 10-9 al metrului >;
nanotehnologie – tehnologie care realizează şi utilizează
componente cu dimensiuni de ordinul de mărime respectiv
Echivalent cu
inframicro-.
ne-
< negare, sub orice aspect; v. şi
a-,
i-,
anti- ,
non-, > nearabil, nebun, neclar,
neconcludent, necorespunzător, nedecis
(şi indecis, nehotărât, cu nuanţa: nedecis, indecis
într-o problemă dată, nehotărât – trăsătură de
caracter în general), nedeterminat, nepotabilă, nefiresc,
nenecesar, nenormal (şi anormal), neprofitabil,
nerealist, neregulat, neserios, nesfârşit, nesigur, nesperat
(un succes realizat, o reuşită obţinută, deşi fusese de
probabilitate redusă) ≠
disperat
(o persoană aflat într-o stare psihică de pesimism extrem, un
gest care trădează o astfel de stare de spirit),
neterminat, nevandabil, neverosimil, neviabil
neo-, novo-
<
nou /
paleo-, v. > neoclasic, neolitic,
neoliberalism, neoplasm (= cancer -- se generează multe
celule noi), neofit, neologism
non-
< negare v. şi
a-,
i-,
anti- ,
ne-, utilizat în special pentru formarea de antonime >
nonconformist, non-stop, nonvaloare
O
o- , ob-
< opunere >, opoziţie, oblitera, observa, obstrucţie, obtura,
obţine, ocluzie, ocult, ofensiv / defensiv, omorî / învia
oligo-
<
puţin, în cantitate mică > oligoelement, oligofren,
oligarhie, oligopol, dar medicina care utilizează
medicamente specifice în cantităţi foarte mici este
homeopată
omni-
<
referitor la tot, la totalitate, cu nuanţa de diversitate >
omnivor, omniprezent, omnipotent (dar:
atoateştiutor); opera omnia. v. şi
pan-
orto-
<
drept > ortodox, ortogonal, adj. (Despre figuri
geometrice) care formează unghiuri drepte…, (Într-un sistem de
funcţii reale): integrala produsului între oricare două
funcţii este zero (pentru că, din cauza perpendicularităţii,
proiecţia uneia pe cealaltă este zero); (doi vectori): au
produsul egal cu zero
P
paleo-
< foarte vechi, din vechime -- antichitate sau preistorie >:
paleolitic, paleontologie, paleografie (scrierea în
vechime)„
pan-
<
referitor la un tot, cu nuanţa de dimensiune a cuprinderii
v. şi
omni-> paneuropean, panslavism, pandemie
(epidemie mondială); panaceu.
para-
<
1. similar dar nu identic cu, contrar, alături de, pe
lângă > paramilitar – organizare nemilitară, dar cu
forţă şi activitate similare cu cele militare <. 2. care
apără, parează parasol, paraşută, paratrăsnet,
paravânturi, parazăpezi, paravan, <
3. tare, puternic > - paradigmă totalitatea
formelor flexionare ale unui cuvânt ● set de asumpții de fond,
concepte, proceduri, rezultate într-o operă ştiinţifică,
învăţătură, model de urmat (înv), paradox enunţ
demonstrabil care contravine unor adevăruri recunoscute ●
enunţ în sine contradictoriu; parabolă curbă plană
definită ca loc geometric al punctelor de egală distanţă faţă
de un punct – focar – şi de o dreaptă – directoare ●
povestire alegorică religioasă, moralizatoare prin
comparaţiile ce rezultă
pato-
< referitor la boli, de natura unei boli, cauză sau efect al
unei boli > patogen, patologic, morbid, maladiv
pen-
aproximativ, aproape (fig.), v. şi
quasi- penultim, peninsulă
per-
< 1. prin, cu nuanţa: intrinsec, esenţial, 2. mai mult decât
de obicei (chim), 3. raportat la o unitate de măsurat >
1. perfect, permanent, peremptoriu (un
adevăr general acceptat şi cunoscut, care nu poate fi pus la
îndoială), perpendicular, perspectivă, persuada,
persistent, 2. peroxid, permanganat, 3. per
loc(uitor)
peri-
<
1. apropiere, care este apropiat, care apropie, 2. în jurul,
la margine, 3. ocolit > 1. periheliu, periscop;
2. perimetru, periferie, adj. periferic; 3.
ocolit perifrază, adj. perifrastic
petro-
< 1. referitor la petrol, 2. referitor la roci >1.
petrodolari, petrolier, 2. petrografie
pluri-
v. multi-,
poli- V. si
Multipli
poli-
v. multi-,
pluri- V. si
Multipli
Fără precizarea numărului:
poli-, pluri-:
politehnic, polifloră, poliloghie
(multe vorbe = vorbărie; deşi varianta greşită polologhie este
foarte răspândită), pluridisciplinar, pluripartitism;
multi- mulţi; aparent, poli- şi multi- sunt
echivalente; totuşi, pluri- este utilizabil oriunde este
valabil pluralul, de la 2 inclusiv în sus, în timp ce multi-
semnifică mulţi, deci – de la un număr semnificativ, cel puţin
câţiva, în sus: multicolor = policrom, multilateral,
multimedia, multinaţional, multipol
internaţional:
mediul internaţional cuprinde ansamblul statelor sau cel puțin
un număr semnificativ de state. Dimpotrivă, o sesiune de
comunicări ştiinţifice este cu participare internaţională dacă
în program figurează fie şi numai câteva comunicări din
străinătate. Multinaţional
v. şi
inter-;
pluralism, pluridisciplinar,
pluripartitism, plurivalent
policlinică, polifloră, poligrafie, poliloghie,
polimer, polinom, politehnic, polivalent
post-
<
după (numai în timp, ulterior) > (mai puţin utilizat
decât antonimul
ante- (v.): postbelic, post-decembrist,
post-calcul, post-factum, analiză ex-post,
post-meridian (p.m. , intervalul orar 12-24), curs
post-universitar, stare post-operatorie; P.S.
(Post scriptum) după semnătură
pre-
<
înainte de > (v. şi
ante-): preambul, preliminar, prevedere
reglementare dintr-un act (lege, standard etc.), având în
vedere fondul, conţinutul reglementării, altminteri este
articol, alineat etc. ●
luarea de măsuri pentru a evita consecinţe negative ale unor
posibile fapte, procese sau evenimente viitoare, precauţie,
preface a transforma (în mod profund) = prelucrarea
unor materii prime (ţiţei, lemn etc.), termen adoptat şi
pentru prelucrarea informaţiei, sinonim cu procesarea
sau tratarea informaţiei; tratarea unei materii prime sau
prelucrate, sau a unor piese finite, poate avea un caracter
mai limitat decât prelucrarea sau procesarea: tratarea
termică, ignifugarea (impregnare sau acoperire cu substanţe
care împiedică aprinderea), ● a se preface (reflexiv) a
simula, a prezenta un sentiment sau o stare de bine sau de
rău neadevărate; prescripţie – reglementare (izolată
sau document întreg, cu ansamblu de reglementări referitoare
la o anumită problemă), din anumite domenii, în special –
tehnice; a nu se confunda cu prescriere, care este
încetarea efectului punitiv al unei legi, la un anumit timp
după săvârşirea faptei; prezida, preşedinte, previziune
(construirea unor imagini posibile ale viitorului, de ansamblu
sau cu privire la anumită problemă), prezice
(determinare sau formularea de ipoteze privind stări sau
valori viitoare probabile), prezumţie criteriu de
principiu adoptat pentru analiză, în absenţa informaţiei
privind stările reale), pregăti, prestabili, (punct de
vedere) preconceput, presupune, preaviz, precedent,
preliminar, premisă (ipoteză de lucru privind starea
iniţială sau / şi ambientul, criteriu de principiu de la care
porneşte construirea unor scenarii), prenupţial,
premoniţie, prevedea (construirea unei imagini probabile
a viitorului, de ansamblu sau cu privire la anumită problemă),
previzibil, preconiza a intenţiona, a considera oportun
să se realizeze o anumită acţiune, soluţie sau decizie,
preface, preda / prelua un obiect, o activitate, o
persoană, o obligaţie < schimb reglementat al unor obiecte
sau hârtii de valoare, pe bani (valută), preschimba
pro-
<
1. referitor la viitor : prospectivă:
prospectare
(investigarea pieţei), prospect (document de informare
a posibililor clienţi asupra unui produs sau serviciu),
provizoriu, pronostic (la pariuri), prognostic (la
deznodământul unei maladii); prognoza (în meteorologie,
hidrologie, ecologie, economie, sociologie), proiect,
provizie, prospectiv; <
2.
aderent, pentru, similar cu filo-
(v.) > : proamerican, filosemit. Termenii
cu prefix pro- şi filo- sunt echivalenţi;
totuşi, cutuma a consacrat unele variante: se poate spune şi
proamerican, şi filoamerican, dar numai
profascist (filofascist) , numai
filosemit (prosemit) < 3 consolidarea
conceptului. relaţii comparative speciale (de origine
istorică) > protecţie, protector, provincie,
provincia. propaga, propăşi, promite, proteză, prolog,
propune, prosperitate, promovare acţiuni de
informare, sensibilizare, pregătire de condiţii financiare şi
organizaţionale pentru a pregăti penetrarea pe piaţă, cât mai
rapidă şi în cantităţi optime, a unor produse sau servicii noi
● numirea cuiva într-o funcţie superioară ● obţinerea, de
către un student sau elev, a unor note de trecere la toate
examenele obligatorii pentru anul şcolar curent,
promoţie
(ansamblul, dintr-un an, al absolvenţilor unei unităţi de
învăţământ, sau al unui ansamblu de astfel de unităţi),
promotor (iniţiator, animator, sprijinitor important al
unei acţiuni sau activităţi, protagonist (persoană
care joacă un rol central într-un spectacol, p. ext. – într-o
activitate socială publică), procuror magistrat care
iniţiază şi pregăteşte acţiunile în justiţie, în interesul
statului, protest afirmare publică oficială a
dezacordului faţă de o decizie sau activitate, considerată
nejustă sau dăunătoare, < 4 Prorector, prodecan
lucrează pentru rector şi decan, ca locţiitori ai acestora >
proto-
< prim într-o evoluţie, primar, rudimentar > protocol
ansamblul formelor şi al regulilor folosite în relaţiile
dintre state, dintre organele superioare ale statelor sau în
activitatea proprie a acestora, a unor organizații elitiste ●
denumire dată unor documente care consemnează oficial
rezultatele unor activităţi comune, protopop, preot cu
atribuţii de inspector, protoplasmă substanţă
constituentă a celulei vii, protostea, prototip
pseudo-
<
fals, neveritabil, surogat > proces pseudoaleatoriu
proces determinist, riguros şi nelimitat repetabil, dar care
prezintă anumite caracteristici de aleatoriu: statistici,
probabilităţi, pseudocultură, pseudodemocraţie, pseudonim,
pseudoproblemă, pseudoştiinţific
psi-, psiho-
< referitor la psihic, la suflet, la conştiinţă >
psihologie, psihopatologie
psihro-
< referitor la ceva rece – mediu de existenţă a unor
organisme, metodă de măsurare > psihrometru
măsurarea umidităţii cu două termometre, unul uscat şi
unul umed
quasi-
v.
cvasi-
R
radio-
< 1. referitor la unde hertziene > 1.
radiodifuziune, radiofonie, radiolocaţie,
radiotelefon, < 2. referitor la radiaţii >
radioterapie, radioscopie, radiografie (acest termen – şi
în sens figurat: radiografia unei activităţi, a unei
societăţi etc. cu semnificaţia de analiză pătrunzătoare şi
bazată pe date obiective)
rău-
/
bine- <v.
bine- >
răs-, răz-
<
superlativ, dincolo de (colocv.) > răzbătător,
răsclocit, răscopt, răs-cunoscut, răsfoi, răsplată;
răsalaltăieri, răspoimâine, răsturna
re-
<
1. începerea din nou a unor activităţi care au
fost temporar întrerupte (fabricaţia /unui produs, spectacole,
cursuri etc.); recupera, reface, rediscuta, reîncepe,
reinvesti, relua (fără a implica vreo „luare”),
restitui, restrânge, reveni, reexporta: a exporta produse
de import, fără să li se fi adăugat valoare, recreaţie
(a capacităţii de a învăţa – pauza între două ore de
şcoală succesive, în învăţământul preuniversitar 2.
încetarea ocupării unei înalte funcţii publice rechemare
decizia de încheiere a mandatului unui diplomat într-o anumită
ţară sau organizaţie internaţională; revocare a unui
ministru sau alt demnitar, < 3 reciclare > regenerabil,
recuperabil, refacere, refolosibil, re]înoibil, relansare; <.
4 structuri (repartizare a suprafeţelor arabile pe
soiuri, a alegătorilor pe grupe de vârstă)
retro-
<
înapoi:, în timp sau în spaţiu > retroactiv, retrocedare,
retrograd, retrospectivă / prospectivă (v.
pro-), retrovizor. Retroversiunea este orice
traducere din limba maternă într-o limbă străină (nu
traducerea traducerii!)
S
sin-, sim-
< 1. reunire, acţiune comună, concomitentă,
după caz – cu interacţiunea componentelor, 2. reflexivitate
> dispariţia unei vocale sau a unei silabe din structura
unui cuvânt (lingv.) ; sinucidere = suicid (livr., j,
.)(a nu se presupune uciderea suinelor = porcinelor),
sinucigaş sintagmă (unitate formată dintr-un grup stabil
de două sau mai multe cuvinte între care există raporturi de
subordonare, ex. cădere de tensiune), sintaxă (parte a
gramaticii care studiază regulile de îmbinare a cuvintelor în
propoziţii şi a propoziţiilor în fraze; definiţii similare în
stilistică, logică, informatică), sinergie (fiziol.
asocierea mai multor organe sau ţesuturi pentru îndeplinirea
unor funcţiuni ale organismului; ec. obţinerea, prin fuziunea
sau conlucrarea unor componente, a unei performanţe a unui
sistem, superioare faţă de suma care s-ar fi obţinut prin
funcţionarea izolată a componentelor), sincretism
(contopire a unor componente aparţinând unor arte, doctrine,
religii diferite), sincroniza (a face ca sau mai multe
activităţi, procese, să se desfăşoare în acelaşi timp sau cu
aceleaşi viteze), sinonim, sinagogă (se adună
credincioşii la un loc), sinteză (rezultat
necontradictoriu obţinut prin discutarea argumentelor ce
susţin teza şi antiteza ● text concis, întocmit după criteriul
accesibilităţii pentru decidenţi sau alţi factori care trebuie
să perceapă problemele care se pun, consecinţele etc. ● ramură
a chimiei, în care produsele se obţin prin sinteza chimică a
componentelor), simbioză, simetric, simfonie,
simpatie, sinoptic (reunire într-o privire), sincopă
pierdere bruscă a cunoştinţei (med.), procedeu componistic,
având ca rezultat deplasarea accentelor de pe timpii tari
(muz.)
sine-
<
fără > sinecură un venit individual periodic sigur,
făcând existenţa fără grijă
sino-
<
referitor la China > relaţii sino-americane
sub-
/
supra-
v. < 1. inferior în ierarhie sau în structură, 2.
adiacent geografic, 3. specificare a poziţiei relative, 4.
inferior calitativ, 5. parte, fragment dintr-o parte mai mare,
6. insuficienţă (sub necesar), 7. produs obţinut ca deşeu în
procesul de realizare a altui produs, 8. mai jos, pe aceeaşi
pagină, 9. suport > 1. subdiviziune, subprefect,
subofiţer, subdirector, subinginer, subcontractant,
subproiectant = proiectant de specialitate, subchiriaş,
subcontractor, 2. subtropical, subecuatorial,
subcarpatic (dar şi prealpin),
3. submarin, subteran / supra…; 4.:
suburban (la propriu, la figurat; dar şi preorășenesc –
numai pr.), 5. subtotal, 6. subnutrit;
subdimensionat, subestimat, subdezvoltat; 7. subprodus;
8. subscris, subsemnatul, subsol, 9.
subvenţie
supra-, super-
<
1. superior în ierarhie sau în structură, 2. specificare a
poziţiei relative, 3. excedent cantitativ >
4. 1. supraordonat, supraveghetor,
supravieţuitor, superviza, 2. suprateran, suprapus,
3. supradimensionat, supraestimat, supradotat,
suprapopulat, superfinisat, superlativ.
superficial (pr. şi fig.)
stră-
<
accent > străbate, străbunic, strădanie, strănepot,
străpunge, străvechi, străveziu
T
tele-
<
la distanţă > telecomandă, telemăsură, televiziune
trans-
< 1.
dintr-un loc în altul, dintr-un sistem în altul, 2.
traversând, 3. dincolo de, 4 trecând prin >: 1.
transporta, transvaza 2. transpune, transdisciplinar
(dintr-o disciplină într-alta, rezultatele dintr-o disciplină
sunt preluate şi dezvoltate de către alta), transfer,
transfug, transfuzie, 3. transfăgărăşan, transsiberian,
transsaharian, transatlantic; 4. Transilvania,
Transnistria, 5. transparent, translucid (nimic
comun cu lucid!; la transparent prin material se
vede forma, aparenţa, în timp ce la translucid se vede
numai lumina, nu şi forma.
Urmează:
Prefixe, după semnificaţie
Înapoi:
Simboluri şi procedee,
prescurtări
utilizate
|
Ultima
actualizare: 16 aprilie 2012 |
|