Simboluri şi procedee,
prescurtări
utilizate
-
Prefixele sunt notate x-,
sufixele sunt notate -x; liniuţa (cratima) marchează
locul rădăcinii: după prefix, respectiv înainte de sufix.
v.
Când se doreşte să se pună în evidenţă o relaţie sau
comparaţie între cuvinte care alfabetic nu sunt învecinate,
termenul este repetat în locul necesar, dar fără explicaţii şi
cu trimiterea v. (vedeţi), sau se face o anumită
grupare tematică exemplificativă, menţionând acest lucru.
/
Antonimele sunt separate prin semnul /. Dacă un termen
(de ex. A) are două antonime (B şi C), se utilizează notaţia A
/ (B, C).
~
Între cuvinte corelate, altele decât antonime, este pus semnul
~.
=
Între sinonime perfecte (care nu diferă prin nuanţe sau
condiţii de utilizare) este pus semnul = , dacă pare a
fi sinonim, dar nu este, se utilizează semnul ≠.
!
Excepţii de la aparente reguli, de la versiuni răspândite, sau
altfel de situaţii neaşteptate, uneori şocante, sunt marcate
cu Dar:, sau cu: At.! (atenţie!) sau numai cu
!.
(-)
Exemple de versiuni prohibite (numai exemplificative şi nu
exhaustive), sau care ar rezulta din posibile capcane, sunt
tăiate cu o linie, în paranteze: (prohibit).
…
Pentru ş.a.m.d., sau pentru o parte identică între un termen
şi antonimul său, sau pentru a evita repetarea unui termen, se
utilizează şi … (de exemplu, regenerabil / ne… se
citeşte regenerabil / neregenerabil;– numai conotaţia
negativă: incalificabil se subînţelege incalificabil
de rău.
(bold, aldine)
Prefixele si sufixele sunt redate cu litere îngroşate
(bold, aldine)
(italice)
exemplele de cuvinte ce utilizează prefixe sau sufixe –
cu litere cursive (italice)
< > ( )
explicaţiile (definiţiile) şi eventualele comentariile sunt cu
litere normale, dintre care cele aferente prefixelor şi
sufixelor sunt incluse între semnele < >, iar cele aferente
cuvintelor – între paranteze simple ( ). Nu pentru toate
prefixele şi sufixele au fost găsite caracterizări generice
suficient de pertinente; semnificaţia unora este evidentă; în
aceste cazuri, textul dintre semnele < > este „nedefinit” sau
lipseşte.
subliniere cu o linie simplă
Când sunt posibile confuzii, diftongii si triftongii (grupele
de două, respectiv trei vocale alăturate ce se pronunţă într-o
singură silabă) sunt marcaţi prin subliniere cu o linie
simplă: iute şi, dacă este cazul, şi accent: iùte.
prin litera
în cauză mărită
Uneori, utilizarea sufixelor determină modificarea unei-unor
litere din rădăcina cuvântului la care se aplică; aceste
cazuri sunt marcate prin litera în cauză mărită: Piatra
- pietrean.
cu literă micşorată
Cuvintele din limbajul zis colocvial sunt redate cu literă
micşorată; aceste cuvinte nu se utilizează în rapoarte, alte
texte de serviciu, publicaţii sau în şedinţe oficiale.
Cu scopul uşurinţei regăsirii, cu puţine excepţii, cuvintele
în cadrul exemplificărilor de prefixe şi sufixe sunt puse în
ordine alfabetică, cu dezavantajul că primele exemplificări nu
sunt întotdeauna cele mai elocvente.
În listele de cuvinte, verbele sunt redate la infinitiv, fără
particula a: atinge = a atinge, merge = a merge… (dar
particula a este utilizată nelimitat în textele explicaţiilor,
comentariilor etc.); substantivele şi adjectivele sunt redate,
de regulă, la nominativ singular masculin.
Semnificaţiile diferite aferente aceluiaşi prefix sau sufix
(numai dacă sunt mai multe) sunt numerotate, iar cele eventual
aferente unor cuvintelor exemplificative sunt separate prin
simbolul ●.
Într-un număr de cazuri, cuvintele care definesc, în modul cel
mai adecvat, un prefix sau un sufix, sunt ele însele
cuvinte construite dintr-o rădăcină şi prefixul sau
sufixul respectiv. În aceste situaţii, cuvintele respective
din definiţia prefixului sau sufixului sunt atât între semnele
< >, cât şi scrise cu litere cursive, fără să mai fie
repetate şi în lista de cuvinte exemplificative, (dacă nu le
sunt consacrate explicaţii).
În intenţia de a uşura, prin compactitate, consultarea
ghidului, termenii de largă utilizare, inclusiv
internaţională, nu sunt explicaţi, scopul includerii lor în
ghid fiind acela de a face cunoscută forma consacrată în limba
română, prefixele sau sufixele cu care se operează.
Ordonarea alfabetică a sufixelor implică unele dificultăţi,
legate de lungimea grupului de litere ce se consideră a fi
sufix: -itate, -tate… Cu cât acest grup de litere este mai
mic, cu atât mai multe cuvinte pot intra în analiză,
producându-se, deci, o anumită defocalizare, iar explicaţia
căutată migrează pe la diferite litere ale alfabetului; în
exemplul dat: i şi t. Pentru uşurarea utilizării ghidului, se
fac trimiteri la alte prefixe sau sufixe, posibil – corelate.
Prescurtări utilizate:
s.
substantiv |
pr.
/ fig. la propriu / la figurat |
livr.
livresc (pretenţios) |
adj.
Adjectiv |
ext.
prin extensie |
dim.
diminutiv |
adv.
Adverb |
înv.
Învechit |
pei.
peiorativ |
vb.
Verb |
rar
rar folosit |
colocv.
Colocvial |
deriz.
derizoriu (ironic, sarcastic) |
dar:
excepţie, contravine celor afirmate până aici sau fără
legătură cu cele afirmate până aici |
at.
atenţie |
v.
vedeţi |
–
şocant, dar obligatoriu, în stadiul actual al limbii
române |
fiz.
fizică |
chim.
chimie |
mat.
Matematică |
teh.
tehnică, tehnologie |
med.
medicină |
mil.
Militar |
ec.
economie |
jur.
juridic |
muz.
muzică |
Urmează:
Prefixe,
alfabetic
Înapoi:
Introducerea autorului